Din Suflet Pentru Suflet

Cortina cazuta

A cazut cortina si-au ramas mastile pe scena…
Nu stii unde sa te uiti sa recunosti pe cineva.
Sunt toti o apa si-un pamânt, dar acum sunt masti.
Este doar o sceneta proasta, ce tine o viata…

Alerg în inversul acelor de ceas, dar în zadar,
Se înfig în vena si-mi sedeaza câmpul vizual,
Sprijinit de coastele unui calorifer, respir greu si apasat,
Realizez ca sceneta mea, se-apropie de final.

Oare sunt pierdut? Chiar, eu cine sunt?!
Sunt Rotus, sunt Laur sau sunt Ionut?!
Asediat de întrebari, ma retrag în mine,
Trag cortina, si las mastile sa vorbeasca…

0 0 vote
Article Rating
Afișați mai multe
Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
error: Nu copia!
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x
Close
Close