Cum sa spionezi o cometa la periheliu

În vara anului trecut, sonda spaţială Rosetta a agenţiei spaţiale europene (ESA) a fost satelizată în jurul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko. Ulterior, în luna noiembrie sonda robotizată Philae a asolizat pe suprafaţa cometei, ambele realizări fiind o premieră mondială.

Rosetta_and_Philae_at_comet

Anul acesta, între 12-13 august 2015, în timp ce noi vânam stele căzătoare (perseide) de pe Pământ, acelaşi lucru îl făcea şi sonda Rosetta, însă direct de la o altă sursa generatoare de particule din spaţiu, cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. (noi încercam să observăm meteori, iar Rosetta – producerea meteoroizilor)

Ca să înţelegem fenomenul trebuie să vizualizăm orbita unei comete, ce se roteşte în jurul Soarelui pe o elipsa foarte turtită, ce poziţionează cometa când foarte departe, când foarte aproape de Soare.

cometa67porbit

În cea mai mare parte a timpului cometa “hibernează” la mare depărtare de Soare,  însă, pentru câteva luni sau săptămâni,  atunci când se apropie de Soare (la periheliu), cometa se “trezeşte”, devenind activă sub acţiunea vântului solar şi a temperaturilor aflate în creştere (de la – 70 grade în august 2014 la ~ 0 grade celsius în august 2015).

Transformări dramatice se produc la suprafaţa cometei, iar cometa pierde în spaţiu materie, nucleul acesteia fiind învăluit într-un nor de gaze şi particule ce formează coama şi cozile cometei.

cometa1

Cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko este o cometă cu perioada scurtă, de aproximativ 6,5 ani, descoperită de către doi astronomi ruşi în 1969. Forma cometei este neregulată având o dimensiune maximă de ~ 4 kilometri, şi o formă asemănătoare unor doi lobi uniţi, probabil în urma unui impact. Perioada de rotaţie în jurul axei este de ~ 12,5 ore.

La sosirea sondei în apropiera cometei (august 2014), aceasta arunca în spaţiu echivalentul a 300 grame/secundă de vapori de apă, acum însă (august 2015) odată cu apropierea maximă de Soare, cometa împrăştie cam 300 kg/secundă, de ~ 1000 ori mai mult.

În plus, o tonă pe secundă de pulberi, praf sunt aruncate şi ele în spaţiu, creând condiţii dificile pentru operarea sondei (manevrarea ei în spaţiu).

Iată ce a surprins Rosetta pe 12 august, “spionând” trecerea cometei la periheliu. Aici vedem jeturi de gaze, vapori de apă şi particule ce sublimează de la suprafaţa nucleului îngheţat cometei.(dimensiunea nucleului are cam 4 km, de o formă neregulată)

click pe imagine pentru a vedea animaţia

ESA_Rosetta_OSIRIS_NAC_20150812_animation

iar mai jos observăm dârele lăsate de particule în jurul cometei (par alungite din cauza expunerii, în realitate ele fiind punctiforme) ce formeză o adevărată furtună în jurul cometei,

click pe imagine pentru a vedea animaţia

Comet_s_dusty_environment_node_full_image_2

Sperăm că în perioada următoare vor mai apărea imagini de la această spectaculoasă aventură a sondei Rosetta, prima sondă aflată pe orbită în jurul unei comete. Din păcate micul robot Philae nu a asolizat fără probleme, iar datele transmise de acesta sunt intermitente, aparatul fiind operaţional doar parţial.

Misiunea se va încheia cel mai probabil cu o prăbuşire intenţionată a sondei Rosetta pe cometă, undeva la sfârşitul anului viitor (septembrie 2016).

credit :ESA – Agenţia Spaţială Europeană

Asculta Live 24/24

Lasă un răspuns

error: Nu copia!