In asteptarea Geminidelor 14 decembrie 2015

În doar câteva zile ne putem face un cadou vizual deosebit dacă şi norii vor conspira la fericirea noastră astronomică. Duminică, Luni şi Marţi, iată 3 nopţi ce vor aparţine Geminidelor, meteori ai căror traiectorii par că diverg (radiază) din constelaţia cu acelaşi nume (locul respectiv se numeşte generic, radiant).

Radiantul Geminidelor este situat foarte aproape de steaua  α Geminorum – Castor. Pentru a observa cât mai mulţi meteori, va trebui să avem radiantul cât mai sus pe cer, lucru ce se întâmplă cu puţin peste ora 2 dimineaţa în această perioadă.

Posibile traiectorii ale meteorilor ce par că diverg de lângă steaua Castor, din constelaţia Gemeni. Cercurile concentrice cu radiantul au diametre de 10, 20, respectiv 30 de grade. Imaginea este conformă cu ora 2 dimineaţa.
Posibile traiectorii ale meteorilor ce par că diverg de lângă steaua Castor, din constelaţia Gemeni. Cercurile concentrice cu radiantul au diametre de 10, 20, respectiv 30 de grade. Imaginea este conformă cu ora 2 dimineaţa.

 

Radiantul Geminidelor plus radianţii învecinaţi ce nu sunt activi în această perioadă
Radiantul Geminidelor plus radianţii învecinaţi ce nu sunt activi în această perioadă

Ce se întâmplă de fapt :  particule cosmice de dimensiuni milimetrice ajung să cadă pe Pământ, iar trecerea lor prin atmosferă produce un fenomen luminos, detectat şi de ochiul uman. Corpul ce produce meteorul se numeşte meteoroid (cum altfel?) iar originea sa cosmică este asociată unui corp părinte, a cărui orbită se aproprie în spaţiu suficient de mult de orbita Terrei. Aşa se explică, de ce an de an, aceste fenomene se produc periodic, cam în jurul aceleaşi date.

Mecanismul prin care se produc meteorii, cât şi originea lor cosmică nu a fost înţeleasă pe deplin decât în epoca modernă (începutul secolui XIX), în trecut crezându-se că fenomenul are origini pur atmosferice, de aici şi numele ce s-a păstrat, de meteori (din fr. meteo).

meteor-hummor

Corpul părinte asociat curentului de meteori Geminide este un asteroid de 5 km în diametru ce are o orbită foarte aplatizată (excentrică), asemănătoare cometelor. Apropiindu-se destul de mult de Soare (in interiorul orbitei planetei Mercur), el a fost denumit Phaethon (fiul lui Helios din mitologia greacă). Descoperirea asteroidului-cometă cât şi asocierea lui cu Geminidele a avut loc in anii 80‘.

Cea mai mică distanţă dintre Pământ si Phaethon este cuprinsă între 3 şi 10 milioane km.
Cea mai mică distanţă dintre Pământ si Phaethon este cuprinsă între 3 şi 10 milioane km.

Când observăm un meteor, vedem de fapt, distrugerea unei particule de materie veche de miliarde de ani, martoră a formării sistemului nostru solar. Majoritatea acestor particule se mistuie aşadar la impactul cu atmosfera terestră. NASA estimează că majoritatea Geminidelor (85 %) se consumă la altitudini cuprinse între 88 şi 64 km altitudine, având o viteză medie de 35 km/secundă.

Maximul de activitate este preconizat de către Organizaţia Internaţională de Meteori (IMO) a avea loc pe data de 14 decembrie în jurul orelor 20, ora României. Dacă mai adăugăm şi faptul că Luna “ne lasă” prin faza ei (trecută la doar câteva zile de Lună Nouă), premisele unui spectacol sunt asigurate. Însă ca să observăm meteorii şi condiţiile meteorologice trebuie să fie prielnice.

Câţi meteori vom vedea, va ţine şi de cât de bine ne vom îmbrăca, si de locul ales pentru observaţii, ce în mod ideal trebuie să fie în afara oraşelor poluate luminos. În condiţii de cer senin ar trebui să vedem cel puţin 1 meteor la 2 minute !

La final, trebuie să amintesc că activitatea geminidelor se “împrăştie” pe o perioadă mai mare de timp (între 417 decembrie), însă maximul este în jurul datei de 14 decembrie.

Închei dorindu-ne tuturor Cer Senin de Geminide !

Mai jos este un clip legat de corpul părinte al Geminidelor şi ceva întrebări. Vizionare plăcută.

Asculta Live 24/24

Lasă un răspuns

error: Freventa instabila, NU mai dati click inca o data :)